Foioase sau vesnic verzi? Dar mai intai, cat de mare este gradina?
Pe langa faptul ca plantele pot fi anuale, bienale sau perene, ele se mai pot caracteriza si in functie de cum isi pastreaza sau isi schimba frunzele, pe parcursul anului. Foioasele, coniferele si plantele vesnic verzi sunt frumoase, insa cum le deosebim si pe care le alegem pentru gradina de acasa? Asta daca avem gradina suficient de mare, incat sa se dezvolte in largul lor.
Foioasele cresc frunze noi in fiecare primavara. Toamna, acele frunze mor si cad, lasand ramurile goale pana in primavara. Dintre acestea, o parte au nevoie de mult spatiu pentru a creste si a se dezvolta, iar altele nu.
Astfel, dintre arbori dam cateva exemple: albitia (sau arborele de matase), arborele iudei (arbore mic, cu tulpina neregulata si coroana bine ramificata), arborele cu lalele (ajunge la 30 de metri inaltime), castanul roz (inalt, cu trunchi drept, coroana larga, ramuri incovoiate si muguri mari, cleiosi).
Plantele vesnic verzi isi pastreaza frunzele pe tot parcursul anului si desi majoritatea le schimba ocazional, ramurile lor nu sunt niciodata goale. Dintre plantele vesnic verzi, unele au ace (de exemplu, coniferele: pini, molizi, brazi). Totusi, printre conifere exista si exceptii – iar laricele sau zada este una dintre acestea.
Pe de alta parte, mai exista si plante vesnic verzi cu frunze late, fara ace. Aici, regasim rododendronii si majoritatea ilfinelor.
Unele plante perene erbacee, cum ar fi candytuft si hellebore, sunt vesnic verzi. Altele, cum ar fi irisul barbos, sunt vesnic verzi in climatul cald si de foioase in climatul rece. Iar acestea sunt adesea descrise ca fiind semi-vesnic verzi. Si, uneori, soiurile aceleiasi plante difera ¯ vesnic verzi si crini de zi cu foioase, de exemplu.
Indiferent ce am alege pentru gradina noastra, este foarte important sa ne informam despre specificatiile plantelor, fiindca acestea au nevoie de conditii diferite: spatiu, lumina, sol, etc.