Viticultura - ce inseamna, care sunt tarile in care se practica, cum se desfasoara in Europa in general si in România in special
În ultima vreme, de când se acordă o atenție deosebită mediului înconjurător, se vorbește din ce în ce mai mult despre agricultura ecologică. Cu alte cuvinte, termenul „organic” a început să fie folosit tot mai mult de la începutul secolului XXI în toate ramurile agriculturii. În viticultură se cultivă permanent suprafețe întregi cu viță de vie ecologică și rezultatele sunt optime ori de câte ori se respectă principiile agriculturii de acest tip. În acest articol, vei putea descoperi detalii despre viticultură, în ce țări se practică și cum se desfășoară în Europa sau chiar în România.
Cuprins:
- Viticultura – ce înseamnă viticultura și în ce țări se practică?
- Viticultura în România – cum se desfășoară?
- Viticultura în Europa – unde se practică viticultura în Europa și cum se desfășoară?
- Viticultura ecologică – soluția ideală pentru obținerea unei producții de calitate superioară
1. Viticultura – ce înseamnă viticultura și în ce țări se practică?
Ce este viticultura?
Conform definiției, viticultura reprezintă știința care studiază particularitățile agrobiologice ale viței de vie, cu scopul satisfacerii lor, prin perfecționarea continuă a tehnologiilor de cultură. Obiectivul este obținerea de recolte mari de calitate superioară.
Pentru ce se folosesc strugurii proaspeți?
- Producerea vinurilor;
- Producerea spumantelor;
- Producerea altor băuturi alcoolice;
- Producerea stafidelor;
- În industria alimentară.
Ce conțin boabele de struguri?
- glucide (glucoză și fructoză);
- vitamine (A, B1, B2, B6, C, PP);
- acizi organici (acid malic, acid fosforic);
- săruri minerale (Ca, Na, K);
- oligoelemente (I, Mn, Zn).
Importanța viticulturii este recunoscută datorită cultivării eficiente a viței de vie pe pante sau pe soluri nisipoase, unde nu se poate cultiva altceva. De altfel, viticultura este mult mai importantă decât alte ramuri ale agriculturii datorită eficienței sale recunoscute la nivel mondial.
Ramura viticulturii care se ocupă cu producerea, degustarea, tratarea și păstrarea vinurilor este cea de vinificație oenologie și aceasta este una din cele mai importante de profil. Chiar și degustarea vinurilor este o artă, în lume existând destul de puțini oenologi. Rolul acestora este determinant în stabilirea calităților organoleptice ale vinurilor.
Putem vorbi cu surprindere despre viticultura în Republica Moldova, deoarece această țară a acordat suficientă atenție acestei ramuri agricole încât s-a adoptat Legea viei și vinului. Această lege se referă la patrimoniul viticol care este format din:
- plantații pentru struguri (tinere, care intră pe rod sau care sunt pe rod);
- plantații portaltoi;
- plantații altoi;
- terenuri în așteptare pentru replantare;
- terenuri pregătite înainte de plantare;
- alte terenuri cu potențial de plantare.
Conform studiilor specialiștilor, în ceea ce privește viticultura în Spania, aici s-au cultivat cele mai multe terenuri cu viță de vie și s-au obținut produse ecologice (aproximativ 27% din producția ecologică de struguri de la nivel mondial). Astfel, pe parcursul a 15 ani, în Spania au crescut progresiv terenurile cultivate și producția de struguri.
Viticultura în Franța este recunoscută la nivel mondial datorită regiunii Bordeaux unde se cultivă viță de vie prin tradiție, adaptată cerințelor ecologice. Astfel, vinurile de Bordeaux au cunoscut succesul în întreaga lume, fiind exportate în mai mult de 150 de țări.
Datorită lui Napoleon al III-lea vinurile de Bordeaux au primit certificarea de „denumire de origine protejată” (DOP) care le asigură atât reputație internațională, cât și apreciere la nivel local. Aici se obțin vinuri roșii, albe și rose de diferite soiuri, precum: Merlot, Semillon și Sauvignon Blanc. Viticultorii din regiunea Geronde muncesc pe tot parcursul anului. Astfel, pământul se lucrează toamna, vița de vie se întreține iarna, primăvara se întrețin lăstarii noi, vara se îngrijește întreaga cultură. /coardele de rod se recoltează cu grijă, recoltarea ciorchinilor de struguri se realizează în momentul optim pentru a se zdrobi, fermenta și transforma în vin.
Viticultura în Italia cunoaște o recunoaștere internațională datorită celor peste 400 de sortimente de vinuri produse. În cele trei mari regiuni (Veneto, Piemont și Toscana) se produc vinuri cu „denumire de origine controlată” (DOC) care certifică atât proveniența, cât și calitatea acestora. Vinurile produse în Italia sunt de masă, de gătit, pentru oțet și vermut.
Viticultura în România cunoaște o dispunere a arealelor geografice bine delimitate și se produc soiuri de struguri pentru vin cu „drept de origine controlată”.
Dacă vrei să cunoști mai multe despre cele mai bune soiuri de struguri românești și despre vinurile de calitate superioară vei descoperi în continuare detalii utile în vederea dezvoltării viticulturii în țara noastră. Cu ajutorul specialiștilor și produselor de calitate de la hectarul.ro poți înființa sau întreține cu randament maxim cultura de viță de vie.
2. Viticultura în România – cum se desfășoară?
În România, se cunosc următoarele regiuni viticole aflate pe:
I. Podișul Transilvaniei
Podgoriile Târnave, Alba, Sebeș Apold, Aiud, Lechința conțin numeroase centre viticole și plaiuri viticole. Pe acestea se obțin preponderent vinuri albe de la cele pentru consum curent până la cele de marcă, precum Jidvei și Alba care sunt recunoscute pe plan internațional.
II. Dealurile Moldovei
Aceasta este cea mai mare regiune, dar și cea mai renumită datorită celor 12 podgorii: Cotnari, Iași, huși, Colinele Tutovei, Dealul Bujorului, Nicorești, Ivești, Covurlui, Zeletin, Panciu, Odobești și Cotești. De aici se obțin stuguri de masă, vinuri albe, roșii și roze de la cele pentru consum curent până la cele de calitate premium. Este important de știut că vinul de Cotnari este unul din cele mai apreciate vinuri din lume, fiind înscris în cataloagele internaționale.
III. Dealurile Munteniei și Olteniei
Podgoriile din această regiune sunt: Dealurile Buzăului, Ștefănești, Dealu Mare, Drăgășani, Dealurile Craiovei, Sâmburești, Severin și Plaiurile Drancei. De aici se produc vinuri preponderent albe, cu excepția celor de la Sâmburești care sunt roșii.
IV. Dealurile Banatului
De aici se produc soiuri de struguri pentru masă, pentru vin Muscat de Adda, Muscat de Hamburg.
V. Dealurile Crișanei și Maramureșului
Pe cele patru podgorii: Diosig, Miniș-Măderat, Silvaniei și Valea lui Mihai se dezvoltă centre viticole care produc diferite soiuri de struguri. Dintre acestea se remarcă: Fetească albă, Fetească regală, Riesling italian, Pinot gris, Furmint, Iordana și Mustoasă de Maderat. De aici se produc preponderent vinuri roșii, dar și vinuri spumante.
VI. Colinele Dobrogei
Podgoriile Istria babadag, Murfatlar și Sarica Niculițel cuprind centre viticole pe care se cultivă struguri de masă (cardinal, Regina viilor, Chasselas, Afuz Ali) și struguri pentru vin alb (Aligote, Chasselas, Fetească albă, Fetească regală) sau vin roșu (Cabernet sauvignon, Merlot, Pinot noir).
VII. Terasele Dunării
Podgoriile Aliman, Băneasa, Greaca, Oltina și Ostrov cuprind centre viticole de pe care se cultiv preponderent struguri pentru vin alb.
VIII. Terenurile favorabile (nisipoase) din partea de Sud a României
Podgoriile Calafat, Sadova Corabia și Dacia se remarcă prin centrele viticole pe care se cultivă preponderent struguri de vin. Soiurile aligot, Fetească regală, Riesling italian, Băbească neagă, Roșioară, Sauvignon, Muscat ottonel sunt cele mai cultivate pentru vin. pentru masă se cultivă soiurile: Cardinal, Coarnă neagră, Italia, Perla de Csaba, Muscat de Adda.
Conform înscrisurilor istoricilor, vinurile erau consumate atât de femei, cât și de bărbați din cele mai vechi timpuri. Acest „lichid al lui Bachus” este consumat și astăzi, de asemenea, atât la masă, cât și la diferite ocazii. Specialiștii consideră că un pahar de vin este aliment și de aceea se poate consuma la masă, în funcție de preferințe și de mâncărurile servite.
Dovezi ale cultivării viței de vie din timpuri străvechi stau la Muzeele de viticultură românești, unde se găsesc diferite unelte antice. Chiar de pe vremea lui Burebista se cultiva vița de vie care era o tentație pentru vecinii din afara statului dac centralizat din acea vreme.
Acum, viticultura se practică în cele opt regiuni viticole din România și o parte din struguri sau vinuri merg la export datorită calității superioare. Suprafețele cultivate în prezent (peste 300.000 de hectare) au soiuri aduse din afară, dar și soiuri autohtone care sunt rezistente la boli și dăunători. Acestea sunt tratate cu pesticide și fungicide pentru obținerea unor rezultate optime, precum și cu tratamente pentru sol eco. Viticultorii folosesc în prezent tehnologii de înaltă clasă pentru a obține vin de calitate înaltă recunoscut pe plan intern și internațional. cu ajutorul unor motosape și motocultoare se scutesc foarte multe munci manuale.
România se situează pe locul V în Europa (după Spania, Franța, italia, Portugalia) în ceea ce privește producția de struguri pentru vin. De pe cele aproximativ 190.000 de hectare de vii care sunt pe rod se obțin peste 5 milioane hectolitri de vin în România anual.
3. Viticultura în Europa – unde se practică viticultura în Europa și cum se desfășoară?
Datorită politicilor și legislației bine stabilite din UE se poate afirma că etichetarea, măsurile comerciale și monitorizarea pieței în ceea ce privește producția vinurilor sunt foarte eficiente. Aceasta se justifică prin faptul că Uniunea Europeană este cel mai important producător de vinuri la nivel mondial. Piața vitivinicolă s-a dezvoltat considerabil în ultimul deceniu datorită politicilor UE care urmăresc următoarele obiective importante:
- competitivitate crescută pentru a putea asigura exporturile;
- eficientizarea normelor de gestionarea pieței pentru a se menține echilibrul între cerere și ofertă;
- menținerea tradițiilor, în special în podgoriile rurale.
Creșterea producției poate avea loc în anumite limite pentru a putea fi controlate sau verificate și pentru a se aduce propuneri în mod eficace.
Reforma vitivinicolă a contribuit în mod remarcabil la stabilirea condițiilor optime de plantare, întreținere, cultivare, producere vinuri, păstrare, tratare și export. Consumatorii din UE sunt informați inclusiv cu privire la consumul responsabil de vin
Din motive sanitare sau fitosanitare s-au defrișat unele plantații și s-au replantat acolo unde este necesar, în condiții ideale de mediu și sol. În prezent se obțin autorizații pentru plantare viță de vie tocmai pentru a controla originea și a monitoriza parcursul dezvoltării viței de vie până la recoltarea strugurilor și producerea vinului în condiții optime.
Unde se practică viticultura în Europa? Iată țările cele mai productive din punct de vedere vitivinicol:
- Spania;
- Italia;
- Portugalia;
- România;
- Republica Moldova;
- Austria.
Programele naționale de sprijin în agricultură, în general, și în viticultură, în special, îi ajută pe fermieri să se dezvolte din ce în ce mai mult.
În UE, există un registru al vinurilor protejate și acesta cuprinde informații esențiale despre: origine, indicații geografice, conformitate cu acordurile bilaterale. Se dezvoltă tot mai mult sistemele de calitată care certifică originea controlată a acestora în vederea consumului.
4. Viticultura ecologică – soluția ideală pentru obținerea unei producții de calitate superioară
Conform programelor UE se monitorizează permanent piața vinului prin Observatorul pieței care presupune analiza și evaluarea producției, stocurilor, consumului, precum și sprijin în caz de nevoie.
Se dezvoltă astfel tot mai mult relațiile comerciale prin susținerea politicii UE și sprijinului național din ce în ce mai mare în domeniul vitivinicol.
Dialogul periodic din cadrul Comisiei Europene dezvoltă permanent măsuri de sprijin și ajutor în cadrul viticulturii.
Deoarece viticultura organică sau ecologică ia amploare tot mai mult în ultima perioadă, putem spune că se acordă un interes deosebit acestei ramuri.
Iată un top 10 țări cultivatoare de viță de vie organică din lume:
- Spania;
- Franța;
- Italia;
- Statele Unite ale Americii;
- Turcia;
- China;
- Germania;
- Austria;
- Grecia;
- Argentina.
Acestea reprezintă aproximativ 75% din suprafața viticolă ecologică de la nivel mondial, restul fiind alte țări cultivatoare de viță de vie care se dezvoltă din ce în ce mai mult. După cum se observă, din cele 10 țări cultivatoare din top se remarcă primele trei care sunt din Europa: Spania, Franța și Italia.
Datorită politicilor UE s-au dezvoltat foarte mult podgoriile ecologice și s-a încurajat producerea vinurilor de calitate superioară. Astfel, în Europa s-a atins randamentul maxim în ceea ce privește vinificația.
Viticultura românească este sprijinită, de asemenea și prin Programele UE, și prin Programele naționale. Astfel, viticultura este mai dezvoltată în zonele cu terenuri nisipoase, de-a lungul Dunării, însă se obțin rezultate foarte bune din fiecare zonă cu specificul și soiurile ei deosebite.
Așadar, acum, că știi ce înseamnă viticultura și ești la curent cu detaliile referitoare la politicile încurajatoare pentru cultivarea viței de vie, este momentul să te gândești serios la acest aspect și să-ți iei „inima în dinți” pentru a înființa o cultură, replanta altă cultură sau întreține culturile existente prin tradiție și deschidere pentru agricultura ecologică. Ai numeroase oportunități pentru a deveni producător și a valorifica din plin munca depusă în viticultură.
Sursă foto: pexels.com